Istoric

Istoria ANSR începe în 1919, sub patronajul Reginei Maria, și se întinde pe mai bine de un secol de activitate dedicată apărării și promovării drepturilor persoanelor cu deficiență de auz.

Asociația Națională a Surzilor din România (ANSR) este una dintre cele mai vechi organizații ale persoanelor cu deficiență de auz din Europa, având o tradiție de peste un secol. Își are originea în data de 9 noiembrie 1919, când, sub patronajul Reginei Maria, a fost fondată „Asociația Amicală a Surdo-Muților din România”. Primul președinte a fost Alexandru Clarnet, iar din comitetul de conducere a făcut parte și prințul Henry Ghica, fiul Surd al domnitorului Constantin Ghica.

În perioada de început, organizația funcționa pe bază de voluntariat și spirit filantropic. Surzii se întâlneau în cluburi conduse de comitete liber alese, se sprijineau reciproc cu ajutoare materiale, își căutau locuri de muncă și organizau activități culturale, sociale și sportive. În ciuda resurselor limitate, aceste inițiative au reprezentat nucleul dezvoltării comunității Surzilor din România.

O etapă majoră a avut loc în 1952–1953, când organizația a fost reconstituită ca „Asociația Surdo-Muților din Republica Populară Română”, recunoscută oficial prin hotărâri guvernamentale și dobândind personalitate juridică. Din acel moment, asociația a primit sprijin financiar de la stat, și-a extins activitatea și a putut angaja personal specializat. Tot atunci s-au înființat primele 16 filiale și Consiliul Național, consolidând structura organizațională.

Istoria ANSR este marcată și de liderii săi, care au contribuit la dezvoltarea și reprezentarea comunității: Gheorghe Georgescu, Nicolae Georgescu, Gheorghe Miclea, Ioan Jidvian, Florea Barbu, iar din 2003, Mihail Grecu, actualul președinte. Sub conducerea lor, ANSR a reprezentat România la nivel internațional, inclusiv la congresele Federației Mondiale a Surzilor, și a consolidat colaborarea cu instituții educaționale și organizații similare din întreaga lume.

De-a lungul deceniilor, ANSR a dezvoltat publicații proprii, precum „Răsăritul nostru”, „Gazeta Surdo-Muților”, „Viața Noastră”, iar astăzi „Vocea Tăcerii”, devenită principala platformă de informare și exprimare a comunității.

În 1995, organizația a adoptat denumirea actuală – Asociația Națională a Surzilor din România. Astăzi, ANSR numără 36 de filiale și mii de membri activi în întreaga țară, fiind recunoscută drept organizația națională reprezentativă a persoanelor cu deficiență de auz, atât de autoritățile publice române, cât și de organisme internaționale precum Uniunea Europeană a Surzilor (EUD) și Federația Mondială a Surzilor (WFD).

De peste 100 de ani, ANSR rămâne un pilon de sprijin pentru comunitatea Surzilor din România, apărându-le drepturile, promovând incluziunea socială și construind punți de legătură între generații.